Cetatea Colț

Cetatea Colț dateazǎ de la începutul sec. al XIV-lea, când a fost ctitoritǎ de cneazul Cândea. Ulterior, Cândea a trecut la religia catolică și și-a schimbat numele în Kendeffy.

Datorită aspectului cetǎții și toponimiei locurilor, se presupune cǎ acesta ar fi sursa de inspirație a romanului "Castelul din Carpați" de Jules Verne. La sfârșitul anului 2008, ansamblul se afla într-o stare accentuată de degradare, fiind practic o ruină.

Cetatea Colţ, cnejii Cândea şi Jules Verne

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Col%C8%9B

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa (pe numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) a fost capitala Daciei romane, situată la o distanță de 40 de km de Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei. Ruinele orașului antic constituie azi obiectul unui complex arheologic în localitatea Sarmizegetusa, județul Hunedoara.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ulpia_Traiana_Sarmizegetusa

Castelul Kendeffy

Se află în localitatea Sântămăria Orlea din județul Hunedoara. A fost construit de către familia Kendeffy în 1782, o familie de nobili foarte bogați la acea vreme, care aveau nevoie de o reședință în Țara Hațegului. Edificiul a fost naționalizat în 1946 de către comuniști, iar din anul 1982 castelul a fost preluat de către administrația județeană Hunedoara și transformat în hotel.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Kendeffy

Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea

Odinioară ortodoxă, se numără printre cele mai vechi biserici din spațiul românesc, fiind ridicată către sfârșitul secolului al XIII-lea. Alcătuită dintr-o navă tăvănită, din turn pe fațada de vest și un altar dreptunghiular boltit în cruce pe ogive, prezintă forme arhitectonice specifice tranziției de la romanic la goticul timpuriu. În interior se află un valoros ansamblu de pictură murală.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_cnezilor_C%C3%A2ndea_din_S%C3%A2nt%C4%83m%C4%83ria-Orlea

Biserica Sfântul Nicolae din Densuș

Este un lăcaș de cult din localitatea Densuș, județul Hunedoara, una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România, construită în secolul XIII. Din 1991 este pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO.[1] Nicolae Iorga a numit biserica "fără pereche în toată românimea".

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Nicolae_din_Densu%C8%99

Mănăstirea Prislop

De aproape șapte secole, ea reprezintă unul din cele mai importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania. Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. A fost refacuta in 1564 de Domnita Zamfira, care este inmormantata aici.Tot aici este inmormantat si Parintele Arsenie Boca. Actualmente functioneaza si ca liceu teologic pentru calugarite.

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Prislop

Mănăstirea Cetatea Colț

Este una dintre primele mănăstiri atestate pe teritoriul României, fiind construită la inceputul sec. XIV, undeva prin anii 1310-1315 de familia Cândeștilor. În secolul XV s-a întemeiat aici o sihastrie, sub influenta Mănăstirii Prislop.

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Cetatea_Col%C8%9B

Rezervația de Zimbri Slivuţ

Rezervaţia de zimbri din pădurea Slivuţ se află la 3 kilometri de Haţeg şi este cea mai veche din România. A fost înfiinţată în 1958, când au fost aduşi aici doi zimbri, din Polonia. Având o suprafață de 40 de ha, pădurea reprezintă un ecosistem natural, de stejari, care din păcate, au fost defrișați în mare parte datorită extinderii activităților agricole.

http://www.turismland.ro/rezervatia-de-zimbrii-slivut-hateg/

Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru

Este o rezervație naturală, de tip paleontologic, inclusă în Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, cu o suprafață de 5,0 ha. Situată pe teritoriul satului Sânpetru comuna Sântămăria-Orlea, paleofauna reptiliană de la Sânpetru este reprezentată de specii de dinozauri, crocodili, broaște țestoase.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Locul_fosilifer_cu_dinozauri_S%C3%A2npetru

Paleofauna reptiliană Tuștea

Rezervația naturală, de tip paleontologic inclusă în Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului cu o suprafață de 0,5 ha, importantă datorită depozitelor continentale din Cretacicul Superior care aflorează aici și în care s-au găsit ouă, oase și embrioni de dinozauri.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Paleofauna_reptilian%C4%83_Tu%C8%99tea

Fânațele cu narcise Nucșoara

Rezervație naturală de tip botanic cu o suprafață de 20 ha, reprezentând vestigiul unei vechi asociații hidrofile unde apare planta endemică Peucedanum rochelianum. Aspectul peisagistic îl conferă prezența narciselor de culoare galbenă sau albă ce înfloresc în luna mai și la începutul lunii iunie.

http://ro.wikipedia.org/wiki/F%C3%A2na%C8%9Bele_cu_narcise_Nuc%C8%99oara

Calcarele de la Fața Fetii

Rezevația, cu o suprafață de 3,0 ha, aflată în custodia Direcției Silvice Deva prin Ocolul Silvic Retezat, adăpostește specii de plante de interes știintific excepțional, precum Centaurea retezatensi, Hepatica transsilvanica, Hepatica media, Leontopodium alpinum, Lilium jankae, Aconitum antihora.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Calcarele_de_la_Fa%C8%9Ba_Fetii

Mlaștina de la Peșteana

Cu o suprafață de 2 ha, rezervația se află pe teritoriul satului Peșteana, comuna Densuș, fiind una din cele mai sudice mlaștini oligotrofe din România, în flora căreia s-au identificat populații de Drosera rotundifolia (Roua cerului) - un adevărat relict glaciar.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mla%C8%99tina_de_la_Pe%C8%99teana

Vârful Poieni

Pe stâncăriile dealului „Vârful Poieni” există o vegetație xerică (adaptată condițiilor de uscăciune), cu elemente floristice remarcabile. Specialiștii care au cercetat arealul (N. Boșcaiu et.al.) declarând că aici e singura stațiune certă din țară pentru specia Plantago holosteum.

http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2rful_Poieni

Fânațele Pui

Rezervația naturală inclusă în Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, are o suprafață de 13,0 ha, și reprezintă o arie cu vegetația cu fragmentele unor moliniete relictare: Peucedano (rocheliani) – Molinietum, vegetație de la sfârșitul glaciațiunii cuaternare.

http://ro.wikipedia.org/wiki/F%C3%A2na%C8%9Bele_Pui